Întrebarea pe care mulți pacienți o pun încă din prima consultație nu este „ce am?”, ci „cum se operează?”. În jurul chirurgiei abdominale s-a format, în ultimii ani, o ierarhie informală în care robotul pare să stea deasupra laparoscopiei, iar laparoscopia deasupra operației clasice. Chirurgii care lucrează curent cu toate cele trei abordări descriu însă lucrurile altfel: nu există o tehnică universal preferabilă, ci o tehnică potrivită unui anumit pacient, unei anumite leziuni și unui anumit moment al bolii.
Aceasta este și logica pe care o comunică practica Prof. Univ. Dr. Florin Graur, medic primar chirurgie generală și doctor în științe medicale, care consultă în Cluj-Napoca și operează la Spitalul Humanitas (MedLife). Potrivit informațiilor publicate pe site, activitatea acoperă întregul spectru operator — clasic, laparoscopic și robotic-asistat — iar selecția tehnicii se face în funcție de particularitățile fiecărui caz, nu de preferința pentru o tehnologie anume. Formularea apare ca element de poziționare, dar are consecințe practice pentru pacient: înseamnă că discuția din cabinet pornește de la diagnostic și de la anatomie, nu de la instrumentul disponibil.
Trei căi de acces către aceeași cavitate
Pentru pacient, diferența dintre cele trei abordări ține, în esență, de modul în care echipa ajunge la organul afectat.
- Chirurgia clasică, sau deschisă, presupune o incizie prin care chirurgul lucrează direct, cu vedere și palpare nemijlocite. Este abordarea la care se recurge atunci când câmpul operator trebuie controlat larg și direct.
- Chirurgia laparoscopică folosește câteva incizii de mici dimensiuni, o cameră video de înaltă rezoluție și instrumentar fin. Beneficiile comunicate de cabinet pentru această abordare sunt inciziile mici și cicatricile minime, durerea postoperatorie redusă, spitalizarea scurtă, recuperarea mai rapidă și un risc mai redus de complicații ale plăgii.
- Chirurgia robotic-asistată păstrează principiul minim-invaziv, dar adaugă o consolă prin care mișcările chirurgului sunt transmise unor brațe articulate, cu vedere tridimensională. Este menționată explicit în descrierea rezecțiilor hepatice, a intervențiilor colorectale și a curei defectelor de perete abdominal.
Ceea ce nu se schimbă, indiferent de cale, este obiectivul oncologic sau funcțional al operației. O rezecție trebuie să fie completă și corectă din punct de vedere tehnic; abordul este mijlocul, nu scopul.
Ce cântărește în decizie
Din documentația publicată de cabinet se pot reconstitui criteriile care înclină balanța într-o direcție sau alta. Primul este natura afecțiunii. Secțiunea de boli tratate cuprinde, la un capăt, afecțiuni întâlnite frecvent — litiaza veziculară, hernia inghinală, boala de reflux gastroesofagian —, iar la celălalt, patologie oncologică complexă: cancer gastric, colorectal, pancreatic, hepatic sau biliar. Între aceste extreme, dificultatea tehnică și miza intervenției diferă substanțial, iar odată cu ele și calea de acces care se justifică.
Al doilea criteriu ține de localizarea și de extensia leziunii. Chirurgia hepato-biliară descrisă pe site-ul Prof. Univ. Dr. Florin Graur acoperă rezecții de la limitate la majore, iar precizarea că unele dintre ele se realizează minim-invaziv sau robotic-asistat sugerează exact acest lucru: în interiorul aceleiași categorii de intervenții există grade foarte diferite de dificultate, iar calea de acces se stabilește după ce imagistica arată unde se află leziunea și ce raporturi are cu vasele.
Al treilea criteriu este pacientul însuși — istoricul de operații anterioare, aderențele, comorbiditățile, toleranța la anestezie. Al patrulea este experiența echipei cu procedura respectivă. În profilul profesional publicat apar peste 30 de ani de practică, începând din 1996, și peste 10.000 de intervenții ca operator principal, predominant pe cale minim-invazivă, alături de două certificări europene F.E.B.S. — una în chirurgie minim-invazivă (MIS), cealaltă în chirurgie hepato-pancreato-biliară (HPB) — și de stagii de pregătire efectuate în Franța, Germania, Norvegia și Olanda.
La acestea se adaugă o componentă academică pe care site-ul o detaliază: titlul de profesor universitar și calitatea de conducător de doctorat, peste 120 de articole științifice, capitole de carte și publicații de specialitate, peste 200 de lucrări prezentate la conferințe naționale și internaționale, precum și mandatul de delegat național la UEMS — Bureau de Chirurgie HPB, deținut din 2023. Sunt menționate și apartenențele la Societatea Română de Chirurgie, la Asociația Română de Chirurgie Endoscopică și la European Association for Endoscopic Surgery. Relevanța acestor date pentru pacient nu stă în listă, ci în faptul că expunerea constantă la literatura de specialitate și la practica din alte centre alimentează exact tipul de judecată necesar atunci când se compară două căi de acces.
Patologia hepato-biliară și pancreatică, terenul deciziilor fine
Pe zona ficatului, a căilor biliare și a pancreasului, alegerea abordului devine o discuție tehnică serioasă. Site-ul enumeră aici hepatocarcinomul, metastazele hepatice, colangiocarcinomul, chistul hidatic hepatic și abcesul hepatic, iar pe partea pancreatică pancreatita acută complicată, pancreatita cronică, pseudochistul pancreatic, abcesul pancreatic, tumorile benigne și cancerul pancreatic.
Un mesaj reținut din materialele publicate merită semnalat, pentru că schimbă felul în care unii pacienți își privesc dosarul medical: prezența metastazelor hepatice nu înseamnă automat un caz inoperabil. Este o afirmație formulată cu prudență, ca invitație la reevaluare, nu ca promisiune. Ea explică însă de ce, în astfel de situații, o discuție suplimentară despre abord și despre strategia operatorie poate avea sens.
Când decizia nu aparține doar chirurgului
În cazurile oncologice, alegerea tehnicii se subordonează unei decizii luate în echipă. Cabinetul precizează că fiecare caz este evaluat într-un protocol multidisciplinar care reunește chirurgul, oncologul, radiologul și anatomopatologul, cu scopul declarat de a evita atât intervențiile inutile, cât și întârzierile.
Ordinea etapelor — dacă operația vine prima sau după un tratament oncologic — se stabilește în acest cadru, iar abordul chirurgical se adaptează deciziei. Spectrul acoperit, așa cum îl descrie pagina de chirurgie oncologică digestivă, cuprinde cancerul gastric și tumorile duodenale, cancerul colorectal, tumorile hepatice și metastazele hepatice, cancerul pancreatic, precum și tumorile biliare și de veziculă biliară.
Pe zona colorectală, unde site-ul enumeră cancerul de colon și de rect, diverticulita colonică, bolile inflamatorii intestinale, polipii și tumorile benigne colorectale, apendicita acută și tumorile apendiculare, sunt menționate atât tehnicile laparoscopice, cât și cele robotice. Rezultă o hartă în care aceeași afecțiune poate fi abordată diferit, în funcție de stadiu și de conformația anatomică a pacientului.
Peretele abdominal și chirurgia metabolică
Două arii ilustrează bine felul în care abordul minim-invaziv a devenit rutină, fără să fie obligatoriu. Prima este chirurgia peretelui abdominal — hernie inghinală, hernie ombilicală, eventrații după operații anterioare, hernii ventrale, defecte parietale complexe și hernie hiatală — unde cabinetul menționează abordul laparoscopic sau robotic. A doua este programul de chirurgie bariatrică și metabolică, care include gastrectomia longitudinală, bypass-ul gastric și chirurgia de revizie pentru pacienți cu operații bariatrice anterioare.
Programul bariatric este prezentat în trei etape: evaluare preoperatorie, cu analize, evaluare nutrițională și consulturi de specialitate; intervenția laparoscopică propriu-zisă; urmărirea pe termen lung, cu consiliere nutrițională. Structura arată că, în această zonă, operația este doar segmentul central al unui parcurs mai lung, iar rezultatul depinde de etapele din jurul ei.
Ecograful în cabinet, înainte de sala de operație
Un element pe care practica îl scoate în evidență este că examinarea ecografică se face de către chirurgul care va discuta și opțiunea operatorie. Cabinetul oferă ecografie abdominală generală — ficat, căi biliare, colecist, pancreas, splină, rinichi — integrată în consultație, alături de puncții și drenaje ghidate ecografic. Competența în ecografie generală este certificată la Jefferson Ultrasound Research and Education Institute din Philadelphia.
Pentru pacient, avantajul practic este că examenul clinic și cel imagistic se petrec în aceeași întâlnire, iar rezultatele se traduc direct în discuția despre ce urmează.
Conversia nu este un eșec
Un aspect rar explicat pacienților este că decizia asupra abordului rămâne deschisă până în sala de operație. O intervenție începută laparoscopic poate fi continuată clasic dacă anatomia locală, sângerarea sau aderențele o impun. Trecerea de la o cale de acces la alta este descrisă, în general, ca o măsură de prudență, nu ca o eroare tehnică. Este o posibilitate care se discută, de regulă, înainte de intervenție, odată cu consimțământul informat, iar întrebarea „ce se întâmplă dacă nu se poate laparoscopic?” merită pusă din timp.
Ce poate face un pacient înainte de a decide
Pentru cei care au deja o recomandare operatorie și vor o evaluare suplimentară, practica din Cluj-Napoca listează două servicii care se pot derula integral la distanță. A doua opinie medicală presupune analiza personală a documentației existente — CT, RMN, PET-CT, endoscopii, buletine histopatologice, analize, scrisori medicale și recomandări anterioare — urmată de o evaluare independentă, cu opțiuni de tratament, inclusiv alternative minim-invazive. Consultația online acoperă evaluarea la distanță, interpretarea investigațiilor, pregătirea preoperatorie și monitorizarea postoperatorie.
Programarea se face prin formulare online, telefonic, pe e-mail sau prin WhatsApp, iar consultațiile se desfășoară exclusiv pe bază de programare prealabilă. Site-ul precizează explicit că nu se adresează urgențelor medicale.
Materialul de față are scop strict informativ și nu înlocuiește consultul de specialitate. Alegerea tehnicii chirurgicale se stabilește individual, de către medicul curant, după examinare clinică și investigații.
